Așezare geografică
AMPLASAREA LOCALITĂŢII
Din componenţa comunei Jora de Mijloc fac parte patru sate ; Jora de Jos, Jora de Mijloc, Jora de Sus şi Lopatna, care se află pe malul drept al rîului Nistru la o depărtare de 35 km de oraşul Orhei şi 77 km de oraşul Chişinău. Centrul administrativ al comunei este satul Jora de Mijloc.
Populaţia fiind de 4160 oameni, comuna dată este o unitate administrativ-teritorială amplasată pe malul drept al bătrînului Nistru, la distanţa de 34 km de centrul raional Orhei.
Pentru prima dată a fost atestată în documentele istorice în anul 1628.
Toate 4 sate sînt unite între ele şi seamănă mai degrabă cu o salbă întinsă printre coline şi cîmpuri dea lungul Nistrului. Localitatea dispune de un deosebit potenţial turistic, deoarece aşezarea geografică a ei este foarte prielnică.
Dispunem de multe locuri pitoreşti, fiind admirate şi apreciate de toţi oaspeţii localităţii noastre, atît din republică cît şi de peste hotarele ei.
SATUL JORA DE JOS
Satul Jora de Jos are o populaţie de 1208 suflete, dintre care 159 persoane sînt absente, populaţia stabilă fiind de 1049 persoane în majoritate, persoanele absente fiind plecate la lucru peste hotarele republicii, pensionari 189 persoane, invalizi 54 persoane. Numărul de gospodării constitue – 437.
Pe teritoriul satului Jora de Jos activează următoarele instituţii de menire social culturală:
- punct stomatologic privat,- medic Cicala Serghei, telef. 55-2-00
- şcoala medie Jora de Jos (251 elevi, 20 pedagogi),- director Negru-Vodă Dina P., tel. 55-2-53,
- grădiniţa de copii (140 copii, 10 educatori), – şefa grăd. Terinte Feodora, tel.55
- un lăcaş de cult – Biserica cu hramul Arh.Mihail şi Gavril).
Biserica din satul Jora de Jos cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” în anul 1980 ete atestată ca o construcţie din lemn şi lut. În anii 1905-1913 pe locul vechi a fost construită biserica actuală.
Funcţionează unităţile de comerţ:
- două magazine ale Asociaţiei de consum Susleni,
- SRL „Standart Vinplus”, creşterea producţiei agricole,
- unitatea comercială privată „V.Didenco”,
– unitatea comercială privată „A.Vidraşco ”,
- Ţ.”Maler Petru Vasile” , creşterea producţiei agricole,
- „Mapeva Agro” SRL, prestarea serviciilor de morărit,
- SRL „AMPO”, arendarea terenurilor şi creşterea materialului săditor şi comercializarea lor.
Îndeletnicirea de bază a locuitorilor s.Jora de Jos este agricultura. Deţinătorii de terenuri agricole sînt 759 de persoane (gospodării ţărăneşti – 314), care au în proprietate 863 ha de teren agricol.
Cota medie constitue – 1,12 ha. În acelaşi timp sînt producătorii agricoli care posedă de la 3 pînă la 110 ha de terenuri agricole. În structura semănăturilor şi plantaţiilor predomină culturile de cîmp – 716 ha suprafaţa plantaţiilor multianuale fiind doar de 147 ha.
Locuitorii satului au în posesie
- bovine – 55,
- porcine –64,
- ovine – 80,
- caprine – 66,
- cabaline – 41,
Locuitorii satului dispun de 42 tractoare,64 autoturizme şi altă tehnică agricolă.
Din întreprinderile de prelucrare a materiei prime fac parte o moară şi o oloiniţă.
SATUL JORA DE MIJLOC
Populaţia satului constitue 1478 locuitori, dintre care 180 persoane sînt absente. Populaţia stabilă este de 1298 locuitori, pensionari 141 persoane, invalizi 63 persoane.
Ocupaţia de bază a locuitorilor satului Jora de Mijloc este agricultura. Deţinătorii de terenuri agricole sînt 686 de producători agricoli (351 gospodării ţărăneşti), care dispun de 792 ha de terenuri agricole. Cota medie constitue 1,12 ha.
Structura semănăturilor şi a plantaţiilor:
- culturi de cîmp – 598 ha ,
- culturi tehnice – 71 ha,
- plantaţii multianuale – 123 ha.
Locuitorii satului au în posesie:
- bovine – 57,
- porcine – 68,
- ovine – 66,
- caprine – 121,
- cabaline – 43.
Producătorii agricoli dispun de 23 tractoare, atoturizme 64 şi altă tehnică agricolă.
Pe teritoriul satului îşi desfăşoară activitatea:
- SRL „Rusmiliud”, care prelucrează 50 ha de livadă şi 55 ha de teren agricol,
- SRL „Jora de Mijloc” se ocupă de pepiniera pomicolă cu suprafaţa de 20 ha,
- C.”MinRus” – prestări de servicii mecanizate,
- Î.I „Don Nina”, comercializează mărfuri de larg consum cu amănuntu
- Î.I „Michi Cris”, comercializează mărfuri de larg consum cu amănuntul,
- Î.I. „Denisova Raisa,” comercializează mărfuri de larg consum cu amănuntul,
- Î.I.”Brînza Vasile”, comercializează mărfuri de larg consum cu amănuntul,
- SRL „Bunogor Agro” , comercializarea mărfurilor agricole/chimicate, seminţe/
- SRL „Iarna”, reparaţia utilajului frigorifer.
- Staţie de maşini şi tractoare -1,
- staţie de deservire auto -1,
- secţie de prelucrare a lemnului – 1
- Moară –Savin Mihail
- i oloiniţă –Don Grigore
Pe teritoriul satului Jora de Mijloc activează instituţiile de menire socială culturală:
- centrul medical de familie,
- biblioteca – 8700 exemplare,
- un lacaş de cult – Biserica cu hramul „Acoperimîntul Maicii Domnului”.
Biserica din satul Jora de Mijloc cu hramul „Acoperemîntul Macii Domnului” la 1820 este atestată ca o construcţie din lut şi piatră. Pe acelaşi loc în 1903 a fost construită biserica actuală.
SATUL JORA DE SUS
Populaţia satului o alcătuesc 876 locuitorii, dintre care 153 temporar lipsesc. Populaţia prezentă constitue 389 persoane,invalizi 41 persoane, pensionari 132 persoane.Locuitorii satului se îndeletnicesc în majoritate cu agricultura. 489 persoane sînt deţinători de terenuri agricole (237 de gospodării ţărăneşti) şi dispun de 540 ha de pămînt.
Producătorii agricoli posedă:
- bovine – 38 ,
- porcine – 49,
- ovine – 50,
- caprine – 93,
- cabaline – 18.
Fermierii dispun de 10 tractoare şi alt utilaj agricol.
Pe teritoriul satului îşi desfăşoară activitatea:
- Î.I „Cealnîc Ion”, servicii de morărit,
- I „Jora de Sus – Agro” – prestări de servicii mecanizate,
- Ţ. „Ermurachi Anatolie Vasile” – prestări, servicii.
- AMG „Kernel-grup”, plantarea şi creşterea viţei de vie,
- SRL „Maxerpan-Agro”, creşterea păsărilor,
- Ţ „Ghilinschi Dumitru” , creşterea producţiei agricole,
- Î.I”Brînza Tatiana”, magazin comercial, comerc.producţiei de larg consum,
- SRL „AliuRstas”, comer. Mărfurilor de larg consum
Pe teritoriul satului Jora de Sus activiează Instituţiile din sfera social culturală:
- un punct medical,
- un punct stomatologic privat- Î.I. „Cotelea N.”
- Gimnaziul Jora de Sus (238 elevi), (16- pedagogi),direct.Ermurachi N.V.,tel.55-7-91
- Grădiniţa de copii (36 copii, 4 educatori)- şefa grăd. Savina Emilia, tel.55
- Căminul cultural (250 locuri),
- Biblioteca (4500 exemplare),
- Se construeşte un lăcaş de cult – Biserica cu hramul „Minunile Arhanghelului Mihail”.
Biserica din s.Jora de Sus cu hramul „Minunile Arhanghelului Mihail” este atestată la 1820 ca o construcţie din lut şi piatră. La 1902 pe acelaşi loca a fost construită o biserciă din piatră, care în prezent este avariată. ÎN 1990 locuitorii satului au început construcţia unei noi biserici în centrul satului.
SATUL LOPATNA
Populaţia satului Lopatna o alcătuesc 465 locuitorii, absenţi fiind 64 persoane.
Populaţia de bază constitue 449 persoane,pensionari -49, invalizi 13 persoane.
Ca şi în celelalte sate din comună, ocupaţia principală a locuitorilor este agricultura.
Deţin terenuri agricole 251 persoane, care deţin 277 ha de pămînt. Cota medie constitue 1,12 ha.
În posesia locuitorilor satului sînt:
- bovine – 35,
- porcine – 26,
- ovine – 2,
- caprine – 104,
- cabaline – 33,
producătorii agricoli dispun de 16 tractoare, autoturizme 21 şi alt utilaj agricol.
În structura semănăturilor predomină culturile de cîmp (92 %).
Pe teritoriul satului activează următoarele instituţii de menire social-culturală:
- punctul medical,
- grădiniţa de copii (20 copii, 2 educatori), şefa grăd. Savina Ana Nicolae, tel. 55-8-49
- biblioteca (3600 exemplare)
- o aşăzăminte de cult – Biserica cu hramul sf.Dumitru.
biserica din satul Lopatna cu hramul „Sfîntul Dumitru” la 1820 este atestată ca o construcţie din nuiele şi lut.
Pe locul vechi a fost construită în 1907 biserica actuală.
– cămin cultural – 90 locuri
Organizaţiile de comerţ sînt reprezentate în felul următor:
- un magazin al Asociaţiei Săteşti de Consum Susleni
- o unitate comercială privată ,,L.Chirila”, comercializează mărfuri de larg consum cu amănuntul.






