Pașaportul primăriei

Paşaportul primăriei, comunei Jora de Mijloc 

1. Localitatea- reşedinţa primăriei Jora de Mijloc
2. Localităţi în componenţa unităţii administrativ-teritoriale denumirea – 4 sate;
   • Jora de Mijloc
   • Jora de Jos
   • Jora de Sus
   • Lopatna
3. Distanţa de la centrul  35 km Orhei şi 77 km Chişinău
4. Populaţia comunei – 4210 locuitori

Inclusiv a  localităţilor  din componenţa comunei a 4 sate

5. numărul de gospodării în sat – 1275
6. Suprafaţa teritoriului satului 421,46 hectare, inclusiv:

terenuri agricole 2480 hectare, păşune 364 hectare

7. Agenţi economici în teritoriu sub construcţii:
   • SRL „Mapeva-Agro” ,
   • SRL „RusMiLiud”
8. Infrastructura socială a comunei:
   1. şcoli 2 , pentru elevi 608, pedagogi – 37
   2. instituţii curative –
   3. cămine culturale 3 pentru locuri Lucrători ai căminilor culturale – 3
   4. biblioteci 3 cu _____volume de cărţi
9. Lungimea drumurilor 31,35 km, inclusiv asfaltate 8,200 km
10. Numărul abonaţilor telefonici – 757
11. Beneficiari conectaţi la conducta de gaz –
12. Unităţi comerciale – 8
13. Întreprinderi prelucrătoare a producţiei agricole ( mori, oloiniţe) – 1 moară –  1 oloiniţi – 3
14. Parcul auto de stat –
15. Parcul tehnicii agricole: tractoare – 60, combine – 4, semănători – 8

Altă tehnică – 6

16 Efectivul de animale în sectorul obştesc:

1. a) vite mari cornute – 476
2. b) porcine –656
3. c) cabaline –151
4. Rutele microbuse ce deservesc deplasarea în centrul raional Lopatna – Orhei
5. Pensionari – 565
6. Consilier (configuraţia politică) – 12
7. Telefoanele primăriei 55-1-36; 55-2-36; 55-2-38; 55-2-01.

 

Primarul comunei                                             I.Pantaz

Secretar                                                             P.Pantaz

 

ANUL FORMĂRII LOCALITĂŢII

(după  Vladimir Nicu „ Localităţile  Moldovei în documente şi cărţi vechi”, volumul I, Chişinău, Universitas, 1991).

             Satele Jora de Jos şi Jora de Sus  sunt atestate oficial la 10 mai 1574.

             Satul Jora de Mijloc este atestat în anii 1812-1813.

             Satul Lopatna este atestat în anii 1772-1773.

 

II. MITUL SAU LEGENDA.

Sunt cunoscute mai multe legende despre întemeierea satelor comunei Jora de Mijloc, dar numai două sunt confirmate de date istorice: 

1. În „Letopiseţul Ţării Moldovei” de Grigore Ureche se povesteşte că după un război cu leşii, Ştefan cel Mare se odihnea la Suceava. În acest timp o ceată de cazaci au trecut Nistrul şi au început a jefui „ţinutul Orgheiului”. Pîrealabul de Orhei, văzînd că nu se poate isprăvi cu puterile proprii  cu aceşti „tălhari” a trimis un gonaş la Domnitorul

Ştefan cel Mare a adunat oastea pe care o avea la dispoziţie şi a pornit la Orhei. Aici a început a-i căsăpi pe cazaci. Aceştea văzînd că nu-i  scăpare, au  încercat să scape cu fuga, trecînd Nistrul. Conducătorul acestei cete de cazaci era un polcovnic pe nume Jora”. Trecînd Vadul el s-a înecat. De atunci scrie Gr.Ureche, această localitate se „chemă Vadul Djorii”.

 

2. La 9 km de actuala localitate, înspre Orhei  (acum Valea Perilor) era o localitate cu numele Chifeni, care aparţinea unei „boieriţe”- văduvă. Pe malul Nistrului se aflau păşunele şi grajdurile de vite ale moşierului.

„Cucoana” avea un fiu pe nume Jora , care era îndrăgostit şi se întîlnea cu o fată de pe malul stîng al  Nistrului. Mai în fiecare seară el trecea vadul cu  calul pentru a se întălni cu iubita. Odată fiind furtună şi valurile mari calul s-a poticnit şi flăcăul s-a înecat.

„Cucoana” a poruncit ca satul să fie mutat pe malul Nistrului şi să fie numit Jora.

        În vechiul cimitir de lîngă biserica din satul Jora de Jos şi pînă acum se mai păstrează monumente pe care, bătute în piatră, se citesc clar nume: Gheorghii, Iurii, Jora ( posibil că aceste nume erau frecvent întîlnite în familia boierului). Şi pînă acum oamenii mai în vîrstă în loc de Jora de Jos numesc satul „Testemînt” / de la Testament